Te-ai îndrăgostit de frunzele roșii și fine dintr-o pepinieră, l-ai adus acasă și acum te întrebi unde să îl pui ca să nu îl pierzi la prima iarnă. Arțarul japonez poate fi spectaculos în orice curte, dar e și un pic pretențios. Vezi cum îl plantezi și cum îl îngrijești corect, în grădină, la noi.
Ce trebuie să știi înainte să îl cumperi
Acer palmatum, adică arțarul cu frunză fin divizată, vine în multe soiuri, de la forme pitice, sub 1,5 m, până la arbori de 3-4 m. În magazin par toți la fel de mici și simpatici, dar în câțiva ani diferența de mărime se vede clar în grădină.
În majoritatea zonelor din România rezistă bine la frig, în jur de -20 °C, mai ales dacă este bine înrădăcinat și protejat la bază. Problema nu e neapărat temperatura scăzută, ci vântul rece și soarele puternic de iarnă, care pot arde scoarța și mugurii.
Îi place solul ușor acid spre neutru, bogat în frunze descompuse și care nu băltește. În pământ greu, argilos sau foarte calcaros, frunzele încep să se îngălbenească și vârful lăstarilor se usucă. Dacă ai deja probleme de genul acesta la hortensii sau rododendroni, trebuie să acorzi atenție dublă locului ales.
Și încă ceva: nu e un copac bun de „colț de joacă”. Frunzele sunt fragile, ramurile subțiri, nu e pentru agățat hamacul de el sau pentru copii care se cațără. E mai degrabă piesă decorativă, de privit.
Cum alegi locul potrivit pentru arțarul japonez
În practică, locul face diferența între un copac stufos, colorat, și unul prăpădit, cu frunze arse pe margini. Arțarul japonez vrea lumină bună, dar nu arșiță. Ideal este soare dimineața și umbră ușoară după-amiaza, mai ales la soiurile cu frunză foarte fină sau roșie.
Imaginează-ți o curte de la marginea orașului: casa umbrește o parte a grădinii după prânz, gardul are un colț ferit de vânt, iar în rest bate soarele tot timpul. Acolo, lângă colțul ferit și luminat blând dimineața, se simte bine. La peretele sudic, cu căldură reflectată din faianță sau pavaj, începe să sufere.
Foarte important e și vântul. Curenții puternici usucă frunzele, mai ales în zilele caniculare. Caută un loc protejat de casa ta, de un gard viu sau de alți arbori, dar fără să îl înghesui. Lasă-i măcar 1,5-2 m liberi în jur, să aibă loc coroana să se deschidă frumos.
Nu îl planta în cele mai joase puncte ale grădinii, unde se adună apa la ploi mari. Rădăcinile lui nu suportă băltirea. Într-o grădină de la țară, cu pământ greu, e mai sigur să îl pui ușor în pantă sau pe un mic dâmb format din pământ mai afânat.
Ce îți trebuie și cum decurge plantarea
Ideal, plantarea se face toamna (septembrie-octombrie) sau primăvara devreme, când solul nu mai este înghețat, dar încă nu este arșiță. Dacă îl cumperi în ghiveci, îl poți pune în pământ oricând sezonul este blând, dar evită vârfurile de caniculă.
Ai nevoie de câteva lucruri simple, care îl ajută să pornească bine în grădină:
- pământ de flori sau turbă acidă, pentru a îmbunătăți solul
- compost bine descompus sau mraniță cernută
- scoarță de pin sau alt mulci pentru acoperirea solului
- un țăruș de susținere, pentru zonele mai vântoase
- o stropitoare sau furtun cu sită fină pentru udare
Plantarea în sine nu e complicată, dar sunt câteva detalii unde se greșește des. Poți urma pașii de mai jos ca reper:
- Sapă o groapă cam de două ori mai lată decât ghiveciul și puțin mai adâncă. Afânează bine fundul gropii, fără să lași straturi compacte.
- Amestecă pământul scos cu turbă și compost, cam jumătate sol din grădină și jumătate amelioranți. Așa obții un substrat afânat, bogat, dar care nu se transformă în noroi.
- Scufundă ghiveciul câteva minute într-un lighean cu apă, ca balotul de pământ de pe rădăcini să fie bine umezit. Scoate planta cu grijă, fără să rupi rădăcinile.
- Așază arțarul în groapă la același nivel cu cel din ghiveci. Gâtul plantei, zona de trecere dintre tulpină și rădăcini, nu trebuie îngropat mai adânc.
- Umple treptat cu amestecul pregătit, tasând ușor cu palma, nu cu piciorul. Udă bine și completează cu pământ dacă se lasă. Montează țărușul, legând tulpina lejer.
- Acoperă la final solul de la bază cu un strat de 5-7 cm de mulci, lăsând un mic inel liber chiar lângă tulpină, ca să nu putrezească.
Mulciul păstrează umezeala și temperatura mai constantă și mai are și avantajul că îți ține buruienile departe. Din păcate, mulți sar peste el și apoi se miră că solul crapă de secetă în jurul copacului.
Îngrijirea de la un sezon la altul
Udare și hrănire
În primii doi ani, când încă își face rădăcinile, are nevoie de udări regulate. Nu zilnic, ci adânc, la câteva zile, în funcție de cât de repede se usucă solul. Verifică cu degetele: dacă primii 3-4 cm de pământ sunt uscați, e momentul pentru apă.
Udarea se face la bază, nu cu furtunul peste frunze, mai ales în miezul zilei. Frunzele umede în soare se ard ușor pe margini. Un cerc de udare, format dintr-un mic șanț în jurul coroanei, ajută apa să ajungă unde trebuie.
La fertilizare, mai puțin înseamnă mai bine. Un aport ușor de compost primăvara și eventual un îngrășământ pentru arbori decorativi cu eliberare lentă, o dată pe an, este suficient. Excesul de azot dă frunze mari, dar fragile, și reduce intensitatea culorii de toamnă.
Protecția peste iarnă
După primul sezon în grădină, arțarul tânăr merită puțin ajutor peste iarnă. Reîmprospătează stratul de mulci la bază, pe o rază de 40-50 cm, fără să acoperi trunchiul. În zonele cu vânt foarte rece, poți proteja trunchiul cu un manșon special sau cu pânză de iută, dar doar iarna, nu tot anul.
Ce am văzut de multe ori la cititori este panica din prima iarnă: „e uscat, nu mai pornește”. La Acer palmatum, mugurii se deschid destul de târziu, uneori abia spre sfârșit de aprilie. Nu te grăbi să declari copacul pierdut înainte să vezi clar dacă mai are muguri verzi.
Tăieri și formă
Arțarul japonez nu e copacul pe care să îl tunzi la linie, ca pe tuia. Se lucrează fin cu el. Tăierile se fac minim, la sfârșit de iarnă sau imediat după înfrunzire: se înlătură crengile uscate, cele care se freacă între ele sau cresc spre interiorul coroanei.
Tăierile drastice strică mult forma naturală, care e una din marile lui calități. Dacă ai o creangă care te încurcă, taie-o de la bază, curat, cu foarfeca bine ascuțită, nu ciuntește vârfurile peste tot. Rănile mai groase se pot proteja cu mastic pentru pomi, după recomandările producătorului.
Greșeli frecvente care îl pun în pericol
La redacție primim des aceleași poze: frunze arse la margine, îngălbenite, sau copăcelul pare „fiert” la soare. Primul vinovat, de cele mai multe, este amplasarea greșită, în plin soare de după-amiază, pe lângă beton sau pavaj care radiază căldură.
Altă greșeală des întâlnită este solul nepotrivit. În multe grădini de câmpie, pământul este greu și calcaros. Fără un amestec mai ușor în jurul rădăcinilor, apar cloroze: frunze galbene cu nervuri verzi. Aici ajută mult mulciul de scoarță de conifere și completarea periodică cu compost.
Udarea la întâmplare, ba deloc, ba prea mult, creează stres puternic. Un arțar în care rădăcinile stau constant în apă începe să piardă frunză din interiorul coroanei și are lăstari moi, care se îndoaie ușor. În secetă prelungită, vârfurile frunzelor se usucă maroniu.
Mai este și graba cu îngrășămintele „minune”. Tentant să vrei să îl vezi crescând repede, dar un ritm lent, cu creșteri moderate, înseamnă un copac sănătos, mai rezistent la ger și la vânt. Dacă exagerezi cu fertilizarea, vei avea o plantă spectaculoasă pe moment și sensibilă pe termen lung.
Întrebări frecvente
Rezistă arțarul japonez iarna în toată România?
În general, da, dacă este plantat în grădină, bine înrădăcinat și protejat la bază cu mulci. În zonele cu ierni foarte aspre, merită ales un loc ferit de vânt și evitate câmpiile deschise unde bate viscolul.
Poate fi plantat în plin soare?
Poate supraviețui în soare plin doar dacă solul este mereu umed și clima nu e foarte fierbinte vara, dar frunzele se ard ușor. În climatul nostru, se comportă vizibil mai bine în semiumbră, cu soare doar dimineața.
Cât de repede crește și când se vede efectul decorativ?
Crește lent spre moderat, cam 15-30 cm pe an, în funcție de soi și condiții. Efectul decorativ se vede încă din primii ani, prin formă și culoare, dar aspectul de arbore matur apare după 5-7 ani.
Un arțar bine ales și bine așezat în grădină devine acel copac la care te uiți de fiecare dată când ieși cu cafeaua în mână. Nu are nevoie de artificii, doar de locul potrivit și de puțină atenție constantă, nu de intervenții disperate când deja suferă.
Recomandările de mai sus au caracter general și se bazează pe condițiile obișnuite de grădină din România. Fiecare plantă reacționează diferit în funcție de soi, sol și microclimă; pentru probleme grave sau tratamente, cere sfatul unui horticultor sau al unui inginer agronom.
