Ți-ai pus panouri și acum te întrebi cât mai scot ele în ianuarie, când afară e gri trei zile din patru? Realist, panourile fotovoltaice iarna în România produc cam 20-40% din cât scot vara într-o lună bună. Nu e zero, nu te întorci la factura de dinainte, dar nici nu e momentul în care să pornești toată casa electrică la maximum.

Cât produc, în realitate, panourile fotovoltaice iarna

Hai direct la cifre, că asta interesează pe toată lumea. Pentru un sistem clasic, de 1 kWp instalat (adică 1 kilowatt putere de vârf), în România, iarna se învârte cam așa:

  • în decembrie: de obicei 30-60 kWh/kWp
  • în ianuarie: aproximativ 35-70 kWh/kWp
  • în februarie: de regulă 50-90 kWh/kWp

Ca să aibă sens, tradus asta pentru un sistem destul de întâlnit la case, de 5 kWp:

  • decembrie: 150-300 kWh
  • ianuarie: 175-350 kWh
  • februarie: 250-450 kWh

Sunt intervale orientative, nu promisiuni bătute în cuie. Depinde unde e casa (Arad nu e la fel cu Suceava), cum sunt montate panourile și cât de norocos ești cu vremea în iarna respectivă. Dar ca idee, o lună de iarnă bună ajunge cam la o treime dintr-o lună de vară foarte bună.

Câți kWh produce 1 kWp iarna în România, pe regiuni

Dacă vrei să intri un pic în detaliu, contează mult zona. Irradierea solară diferă, și cu ea și producția.

În general, pentru 1 kWp instalat, te poți aștepta iarna la:

  • Sud și sud-est (Muntenia, sudul Olteniei, Dobrogea, inclusiv Constanța): valori mai aproape de limita superioară, adică 60-90 kWh/kWp în ianuarie-februarie
  • Vest și centru (Timiș, Arad, Cluj, Sibiu, Brașov): de regulă la mijlocul intervalului, 50-70 kWh/kWp în ianuarie
  • Nord și nord-est (Maramureș, Bucovina, Moldova de nord): ceva mai jos, uneori 30-60 kWh/kWp în decembrie-ianuarie

Diferențele par mici pe hârtie, dar când ai 10 kWp montați, între 300 kWh și 600 kWh pe lună iarna deja contează. De asta două sisteme aparent identice, dar în județe diferite, pot avea rezultate diferite, fără ca cineva să fi greșit ceva.

De ce produc panourile fotovoltaice mai puțin iarna

Nu e vreo conspirație a distribuitorilor, e pură fizică și geografie. Sunt câțiva factori care taie din producție:

Zilele sunt mult mai scurte

În decembrie, la noi, ai abia 8-9 ore de lumină. În iunie sari de 15 ore. Chiar dacă ar fi cer perfect senin tot timpul (nu e), pur și simplu panourile nu au când să producă la fel de mult.

Soarele e jos pe cer

Iarna, soarele nu mai e „deasupra capului”, ci undeva jos, aproape de linia orizontului. Asta înseamnă:

  • lumina cade mai oblic, deci mai puțină energie pe metru pătrat
  • mai multe umbre, chiar de la case vecine, copaci sau coșul propriu de fum

Aici ajută să ai panourile puse la o înclinație mai mare (adesea 30-40 de grade sau chiar mai mult), dar tot nu ajungi la nivelul verii.

Nori, ceață, vreme mohorâtă

Aici știe fiecare ce ierni avem în orașul lui. Sunt zile întregi cu plafon compact de nori, când panourile nu stau chiar degeaba, dar merg la „relanti”. În astfel de zile, un sistem de 5 kWp poate scoate 1-3 kWh toată ziua, față de 20-25 kWh într-o zi de vară cu soare puternic.

Zăpada și murdăria

Panourile nu iubesc zăpada care se așază frumos, în strat egal, pe toată suprafața. În momentul ăla, producția e practic zero, până se curăță singură sau le cureți tu. Și dacă scapi de zăpadă, praful, frunzele, mizeria adunate în toamnă și iarnă mai taie și ele câteva procente din producție.

Paradoxul iernii: frigul ajută panourile fotovoltaice

Sună ciudat, dar panourile preferă temperatura de afară de 0-10 grade, nu 35 la umbră. Celulele fotovoltaice au randament mai bun la rece. Cu cât se încălzesc mai mult, cu atât pierd din eficiență.

Iarna, chiar dacă lumina e mai puțină, fiecare rază folosită e convertită ceva mai eficient în energie electrică. E motivul pentru care, într-o zi de ianuarie cu cer perfect senin și soare puternic, poți vedea pe aplicația invertorului puteri apropiate de cele din aprilie, măcar pentru câteva ore.

Deci nu frigul taie producția, ci lipsa de lumină și poziția soarelui. Temperaturile scăzute sunt, din punctul de vedere al panoului, o veste bună.

Cum scoți maximum din panourile fotovoltaice iarna

Veștile bune: ai câteva lucruri concrete pe care le poți face ca să mai „recuperezi” din pierderi.

Alegerea corectă a unghiului de montaj

Dacă ești în faza de proiect, discută cu instalatorul despre unghi. Pentru România, un unghi între 30 și 40 de grade față de orizontală e, de obicei, un compromis bun între vară și iarnă. Dacă panourile sunt puse aproape orizontal (pe acoperișuri foarte puțin înclinate), iarna pierzi destul de mult.

Există și soluții cu structuri reglabile sezonier, dar sunt mai complicate și nu prea folosite la case. În schimb, poți gândi din start un unghi mai apropiat de optimul anual, nu doar „cum dă bine estetic”.

Curățarea zăpezii și a murdăriei

Aici fiecare proprietar își cunoaște toleranța la risc. Urcatul pe acoperiș iarna, pe zăpadă sau gheață, nu e o idee grozavă. Dacă însă panourile sunt la sol sau accesibile, merită curățate:

  • cu o perie moale, nu cu lopata, să nu zgârii sticla
  • fără apă fierbinte aruncată pe panouri înghețate (șoc termic)
  • ideal dimineața târziu sau la prânz, nu când e ger extrem

Chiar și îndepărtarea parțială a zăpezii, astfel încât o parte din panou să „vadă” soarele, poate reporni producția în acea zi.

Consum flexibil: mută consumul mare în orele cu soare

Iarna, mai ales dacă ești prosumator și ai compensare cantitativă, ajută să fii un pic mai atent la programul consumatorilor mari:

  • pornești mașina de spălat sau uscătorul la prânz, nu seara
  • încălzitoarele electrice, dacă le ai, le ții mai tare când panourile produc, nu noaptea
  • dacă ai boiler electric, îl setezi să încălzească ziua

Nu vei ajunge la independență completă iarna, dar scazi destul de mult curentul tras din rețea dacă „te sincronizezi” cu soarele.

Baterii și management inteligent al energiei

În multe cazuri, bateriile au sens mai mare vara și în sezoanele de tranziție, când surplusul de zi e mare. Iarna, când producția totală e mică, spațiul de joacă e mai redus, dar nu inexistent.

Un sistem cu baterie îți permite totuși:

  • să stochezi vârful de la prânz și să îl folosești seara
  • să-ți ții anumite circuite vitale (frigider, centrală) pe baterie în caz de pene de curent
  • să nu tragi instant din rețea de fiecare dată când ai un vârf scurt de consum

Aici discuția e complexă și ține mult de buget și profilul tău de consum, deci e genul de decizie pe care e bine să o iei cu un proiectant serios, nu doar din grupurile de Facebook.

Merită fotovoltaicele dacă iarna produc puțin?

Asta e întrebarea care apare invariabil după primul sezon rece cu panouri: „Dacă iarna abia scot ceva, chiar a meritat?”

Calculul economic la sisteme fotovoltaice se face pe tot anul, nu pe ianuarie. La noi, producția serioasă vine din:

  • primăvară (martie, aprilie, mai) – adesea cele mai bune luni ca raport soare/temperatură
  • vară (iunie, iulie, august) – multe zile lungi și senine
  • început de toamnă (septembrie, uneori și octombrie)

Iarna, sistemul tău e ca un angajat care lucrează part-time. Nu îl concediezi pentru că trei luni pe an lucrează mai puțin, îl judeci după tot ce face în restul anului. Exact așa ar trebui privite și panourile fotovoltaice iarna: o perioadă mai slabă, normală, nu un „eșec al sistemului”.

Notă: Informațiile din acest articol au scop orientativ și nu înlocuiesc proiectarea sau verificarea unui sistem fotovoltaic de către un specialist. Pentru dimensionarea corectă a instalației și realizarea conexiunilor în siguranță, discută cu un proiectant de sisteme fotovoltaice și cu un electrician autorizat ANRE.

Până la urmă, întrebarea nu este dacă panourile produc perfect iarna, ci dacă îți schimba radical factura pe tot anul și felul în care consumi energie. Iar răspunsul, pentru majoritatea celor care au făcut pasul în România, vine clar în primul an de exploatare, când vezi în aplicație cât a muncit soarele pentru tine, inclusiv în zilele alea mohorâte în care părea că nu se întâmplă nimic.