În fiecare primăvară, când vezi primele facturi mari la apă și începi să uzi grădina, apare întrebarea: ce capacitate să aibă rezervorul pentru colectarea apei de ploaie ca să chiar conteze, nu doar „să dea bine” lângă burlan. Mai jos punem pe calcule simple ce contează și cum îți alegi volumul fără să arunci banii.
Primăvara, când te apuci de calcule la rezervorul pentru colectarea apei de ploaie
Momentul bun pentru calcule este din martie până prin mai, când încă nu uzi zilnic, dar știi deja ce vrei să faci în curte: gazon nou, straturi de legume, câteva jardiniere sau doar spălat mașina și aleea.
Nu există un volum „standard” pentru toate casele. Capacitatea se alege după trei lucruri mari: câtă apă poți strânge de pe acoperiș, cât consumi într-o perioadă secetoasă și cât spațiu ai în curte pentru rezervor. Dacă sari peste oricare din ele, ori rămâi cu un bazin care se golește într-o zi, ori cu unul mare care stă mai mult gol.
Cum calculezi grosso modo volumul de apă pe care îl poți strânge
În practică, la multe case din România lucrurile arată cam așa: acoperiș de 80-150 mp, ploi de primăvară destul de dese și câteva episoade serioase vara. Din acoperișul ăsta nu se transformă în apă utilă 100%, dar te poți orienta ușor.
Pentru un calcul aproximativ, folosești ideea asta: dintr-un metru pătrat de acoperiș, la un litru de ploaie pe metru pătrat (adică 1 mm de precipitații), poți strânge aproape un litru de apă. Dacă într-o lună ploioasă ai, orientativ, 30 mm de ploaie și acoperiș de 100 mp, vorbim de circa 3000 de litri, din care folosești efectiv cam 70-80%.
Nu trebuie să scoți calculatorul. Important e să îți fie clar că două ploi mai serioase pot umple ușor un bazin de 1000 de litri, dacă acoperișul nu e minuscul. De aici pleci spre întrebarea următoare: câtă apă poți consuma tu între două ploi?
Înainte să pleci la magazin sau să cauți online, merită să ai pe o foaie câteva date:
- suprafața aproximativă a acoperișului din care vrei să colectezi
- ce vei uda: doar ghivece, câțiva pomi sau legume și gazon serios
- cât spațiu ai pentru bazin și dacă îl vrei la vedere sau mascat
- dacă îți permiți un rezervor îngropat sau rămâi la varianta supraterană
- dacă ești acasă des vara sau lipsești săptămâni întregi
Un rezervor mare, frumos, care ocupă jumătate de curte, dar pe care nu apuci să îl golești niciodată complet nu te ajută foarte mult. Mai bine dimensionezi realist, dacă vezi după un sezon că e puțin, mai legi un bazin în serie.
Vara, când se vede clar dacă ai nimerit capacitatea
Prin iulie și august, când uzi aproape zilnic, îți dai seama imediat dacă volumul ales face față sau nu. De obicei, abia atunci realizăm câtă apă înghite, de fapt, o grădină care arată „modestă” pe hârtie.
De câtă apă ai nevoie într-o săptămână de arșiță
Pentru orientare, o grădină de legume de 50 mp poate consuma lejer între 250 și 500 de litri într-o săptămână secetoasă, dacă uzi ceva mai serios. Un gazon de 100 mp, udat astfel încât să nu se ardă, poate avea nevoie chiar de 1000-1500 de litri pe săptămână.
Dacă mai adaugi pomi tineri, câteva jardiniere mari și spălatul curții sau al mașinii, te apropii rapid de 1500-2000 de litri pe săptămână la o curte activă. Se vede imediat ce înseamnă un rezervor de 300 de litri, față de unul de 1000-2000 de litri, într-o astfel de perioadă.
Ce am văzut de multe ori la cititori este următorul scenariu: pun un butoi de 200-300 de litri la burlan, se umple frumos la fiecare ploaie de vară, dar după două udări mai serioase e deja gol. Nu e inutil, dar impactul pe factura de apă e destul de mic.
Pe de altă parte, dacă pui direct un bazin de 5000 de litri suprateran, ocupă loc, e greu de mascat, dacă nu ai consum constant, apa stă prea mult. La apă pentru udare nu ai pretenții ca la potabilă, dar tot nu vrei un bazin băltit, plin de insecte și depuneri.
Vara îți arată și dacă volumul ales e nepotrivit. Semnele sunt ușor de observat:
- la fiecare ploaie mai serioasă, rezervorul se umple și începe să curgă pe lângă, iar tu nu apuci să folosești toată apa
- la două zile după ploaie, bazinul e deja gol, deși nu ai udat exagerat
- apa stă săptămâni întregi aproape plină, fără să o consumi
- rezervorul suprateran e atât de mare încât nu îl poți goli suficient toamna, înainte de îngheț
La costuri, diferențele sunt mari. Un butoi de plastic de 200-300 de litri pleacă, în general, de la câteva sute de lei. Un rezervor vertical de 1000-2000 de litri poate sări de 600-1500 de lei, în funcție de formă și producător. La rezervoarele îngropate, de 3000-5000 de litri, intră în joc alt buget: câteva mii de lei pentru vas, plus săpături și montaj.
De aici se vede de ce merită să îți calculezi cât de cât consumul: să nu plătești pentru un volum pe care nu îl vei folosi niciodată, doar pentru că „sună bine”.
Toamna, când tragi linie după sezon și decizi dacă mai schimbi ceva
Prin septembrie-octombrie, când udările se răresc, vine momentul bun de evaluare. Te uiți în urmă: cât de des a stat gol bazinul în iulie-august și cât de des a stat plin, fără să îl folosești, în lunile ploioase.
Dacă în fiecare august ai rămas fără apă în 3-4 zile după ploaie, deși grădina nu este uriașă, ai un indiciu clar că rezervorul e cam mic. Dacă, dimpotrivă, bazinul a stat plin ochi aproape tot timpul, fără să îl golești măcar la jumătate între ploi, poate ai mers prea sus cu volumul sau ai supraestimat consumul.
Toamna e și moment bun să decizi dacă mai adaugi încă un bazin în serie sau renunți la unul prea mare și incomod. Pentru multe curți obișnuite, două rezervoare de 1000 de litri legate la același burlan sunt mai ușor de gestionat decât un singur gigant, și ca amplasare, și ca golire înainte de iarnă.
Dacă te gândești să treci de la butoaie simple la un sistem cu rezervor îngropat, filtru serios și pompă, aici intră deja în joc un instalator sau o firmă de specialitate. Vorbim de săpături, de racorduri, eventual de legarea la toalete sau mașina de spălat, lucruri care nu se mai fac „după ureche”.
În schimb, pentru un sistem simplu, cu unul sau două bazine supraterane prinse la burlan, cu robinet la bază și furtun, majoritatea proprietarilor se descurcă singuri, cu condiția să respecte instrucțiunile producătorului la montaj.
Cum trece iarna un rezervor de apă pluvială și de ce contează mărimea
Din noiembrie încolo, când nopțile coboară sub zero grade, te interesează mai puțin câți litri poți strânge și mai mult cum trece echipamentul iarna fără să crape. Aici, volumul contează iarăși, nu doar ca cifră pe etichetă.
La rezervoarele supraterane, cu cât vasul este mai mare, cu atât e mai greu să îl golești aproape complet. Mulți proprietari ne scriu că la bazine de peste 2000 de litri rămâne mereu un strat de apă pe fund, care îngheață și poate forța pereții dacă nu există spațiu de dilatare sau dacă bazinul nu e gândit pentru iernile reci de la noi.
De regulă, producătorii recomandă să lași iarna fie rezervorul complet gol, fie un nivel care să poată îngheța fără să împingă în pereți. Depinde de material și de formă, de aceea merită citită fișa tehnică și întrebat direct vânzătorul ce recomandă pentru zona ta.
La rezervoarele îngropate, povestea e alta: fiind sub adâncimea de îngheț, sunt gândite să rămână cu apă, dar aici deja intrăm pe un teren unde un specialist îți poate spune clar ce se potrivește solului și curții tale. Tu poți să decizi doar volumul dorit și bugetul.
Legat de capacitate, iarna e și momentul în care îți dai seama dacă nu cumva ar fi mai practic să ai două bazine medii, pe care să le poți goli pe rând, decât unul uriaș cu care te lupți zile întregi la pregătirea pentru îngheț. Mai ales în curțile mici, unde totul se face la pas, fiecare robinet și fiecare cot contează.
Un lucru bun la sistemele de colectare a apei de ploaie este că se pot crește „din mers”: începi cu un volum mai mic, vezi cum te acomodezi un sezon sau două, apoi decizi dacă are sens să mai adaugi un bazin sau să treci la ceva îngropat și mai complex.
Întrebări frecvente
Ce capacitate să aibă rezervorul pentru colectarea apei de ploaie la o casă de 100 mp?
La un acoperiș de circa 100 mp, pentru udarea unei grădini obișnuite și a câtorva pomi, mulți proprietari aleg între 1000 și 3000 de litri. Dacă uzi doar câteva flori și speli mașina, poți rămâne la 300-500 de litri.
Mă ajută un rezervor mic, de 200-300 de litri?
Da, pentru jardiniere, câteva straturi mici și spălat o dată la câteva zile, un astfel de volum poate acoperi bine nevoile. Nu vei simți însă un impact mare la o grădină întinsă sau la gazon, unde consumul este mult mai mare.
Se poate folosi apa de ploaie și în casă, la WC sau mașina de spălat?
Se poate, dar atunci nu mai vorbim doar de un bazin la burlan, ci de o instalație separată, cu filtre și pompă, legată la anumite circuite. Aici e nevoie de proiect și montaj făcute de un instalator autorizat.
Dimensionarea rezervorului nu trebuie privită ca un examen la matematică, ci ca o reglare fină între acoperiș, grădină și obiceiurile tale. Prima vară îți arată unde ești, iar următoarea îți dă ocazia să potrivești volumul astfel încât să profiți la maximum de fiecare ploaie.
Acest articol are rol informativ. Pentru sisteme îngropate, racorduri la instalația de apă sau lucrări de săpătură și montaj complexe, cere sfatul unui instalator autorizat sau al unui specialist în astfel de sisteme.
