Ai mâncat cornișor cules de la bunici și vrei același gust în curtea ta. Arbustul de corn (Cornus mas) nu e pretențios, dar are un calendar al lui. În rândurile de mai jos vezi când se plantează, cum îl ajuți în primii ani și la ce să fii atent pe sezon.
Sfârșit de iarnă și primele zile de martie: unde pui cornul ca să-i fie bine ani la rând
Prin februarie – început de martie, când zăpada s-a dus, dar pământul încă e rece, e moment bun să te uiți în curte și să decizi unde va sta cornul. Îi place locul luminos, cu soare bun de dimineață până la prânz, dar suportă și semiumbră, mai ales în zonele foarte calde.
Ideal este un colț de grădină aerisit, la marginea livezii sau lângă gard, unde să aibă spațiu să ajungă la 3-4 metri înălțime și cam tot atât lățime. Dacă îl înghesui între alți pomi, se alungește după lumină și fructifică mai puțin.
Solul nu trebuie să fie perfect; cornul merge bine pe multe tipuri de pământ, inclusiv mai calcaros. Singurul lucru pe care nu îl suportă este apa băltită. Dacă ai o zonă unde stă apa după ploi, mai bine eviți acel loc sau ridici puțin terenul.
În perioada asta poți să și cumperi puietul: de la pepinieră sau magazin de specialitate, alegi plante de 1-2 ani, cu rădăcini sănătoase, ușor umede, fără răni. Pentru puieții la container (în ghiveci), avantajul este că se prind mai ușor și îi poți planta și ceva mai târziu, în primăvară.
Cum pornești cu Cornus mas la început de primăvară
Plantarea se face, în general, fie toamna (octombrie-noiembrie), fie foarte devreme primăvara, în martie, imediat ce s-a dezghețat solul. Mulți cititori ne scriu că se tem de plantarea de toamnă, așa că preferă primăvara. Arbustul suportă bine ambele variante, dacă respecți câțiva pași simpli.
- Sapi o groapă ceva mai mare decât balotul de rădăcini, cam 40-50 cm adâncime și lățime.
- În amestecul scos adaugi pământ de grădină afânat și puțin compost sau mraniță bine descompusă, fără să exagerezi.
- Așezi puietul, astfel încât punctul unde au fost altoite rădăcinile (dacă e altoit) să rămână puțin deasupra nivelului solului.
- Umpli treptat groapa, tasând ușor cu bocancul, ca să nu rămână goluri de aer pe lângă rădăcini.
- Udă bine, cu una-două găleți de apă, chiar dacă pământul ți se pare umed la suprafață.
- Poți pune un tutore (un țăruș de lemn) dacă locul este foarte bătut de vânt, ca să nu se clatine puietul.
Distanța între doi puieți de corn, dacă vrei să formezi un fel de gard comestibil, este de 2,5-3 metri. Pentru pomi solitari sau plantați prin livadă, poți merge și pe 3,5-4 metri, ca să aibă coroana loc să se deschidă.
După plantare, un strat de mulci (frunze tocate, paie, scoarță) de 5-7 cm în jurul tulpinii păstrează umezeala și ține buruienile în frâu. Ai grijă doar să nu lipești direct mulciul de tulpină, ca să nu putrezească baza plantei.
Din aprilie până în august: udări, buruieni și ce se întâmplă în primii ani
Când vremea se încălzește, din aprilie încolo, cornul începe să înfrunzească. În primii doi ani după plantare, udarea este partea la care se greșește cel mai des. Pe hârtie scrie că e plantă rezistentă la secetă, dar asta se aplică mai ales la exemplarele bine înrădăcinate, de câțiva ani.
Pentru un puiet tânăr, un ritm bun este o udare mai serioasă la 7-10 zile, pe timp secetos, cu pauze după ploi serioase. Nu stropit zilnic, puțin. Mai bine rar și bine, să intre apa la rădăcină, nu să rămână doar la suprafață.
Buruienile din jurul tulpinii se scot regulat, mai ales în mai-iunie, când trag apă și hrană fix de unde are nevoie arbustul. Mulciul de care vorbeam mai sus te ajută mult aici, îl completezi dacă se subțiază.
Nu încărca cornul primăverii cu îngrășăminte chimice puternice. O mână de compost împrăștiat la suprafață, în aprilie, e de ajuns pentru un exemplu tânăr. La plantele mature, poți repeta și la început de mai, dar fără să transformi zona în groapă de gunoi.
În iulie-august, la plantele de câțiva ani, încep să apară fructele verzi, apoi se înroșesc. Dacă ai avut răbdare, de regulă de la 3-4 ani poți vedea prima recoltă, dar mai modestă. Producția serioasă vine după 6-7 ani.
Sfârșit de vară și toamnă: recoltare, tăieri discrete și pregătirea de iarnă
La multe gospodării, prin august-septembrie, vezi copiii cu pungi prin curte, adunând cornișor. Fructele se culeg când sunt roșu închis și încep să se înmoaie ușor la atingere. Uneori cad singure pe jos, și atunci e semn clar că sunt gata.
Dacă vrei să faci dulceață, sirop sau țuică de corn, poți culege fructele puțin mai tari, când sunt încă ferme, se spală mai ușor și se zdrobesc mai frumos. Pentru consum proaspăt, lumea preferă fructele foarte coapte, ușor moi.
Cât despre tăieri, cornul nu are nevoie de „frizerie” de fiecare dată când ieși în curte. O tăiere de formare se gândește în general spre sfârșit de iarnă, în februarie, dar toamna, după ce cad frunzele, poți marca mental (sau cu o sfoară) crengile pe care vrei să le scoți.
În toamnă te ocupi mai ales de crengile rupte, care atârnă, sau cele care se freacă tare între ele. Le poți tăia cu un fierăstrău bine ascuțit, oblic, cât mai aproape de ramura de pornire, fără cioturi. Nu schimba forma copacului dintr-o dată; mai bine corectezi ușor, în 2-3 ani.
Tot în octombrie poți reîmprospăta mulciul de la bază, cu frunze uscate tocate sau paie, pe un cerc de 50-80 cm în jurul tulpinii. La puieții plantați în toamna respectivă, stratul de mulci este și mai important, fiindcă le protejează rădăcinile de primele geruri serioase.
- Plantezi de preferat în octombrie-noiembrie sau în martie, când solul nu mai este înghețat.
- Udările serioase se concentrează în primii doi ani, mai ales iunie-august.
- Recolta de corn vine, în general, din a doua jumătate a lui august până spre sfârșitul lui septembrie.
- Tăierile mai importante se programează la sfârșit de iarnă, după ce au trecut gerurile mari.
Iarna liniștită pentru corn: ce verifici și ce nu are rost să faci
Când intrăm în decembrie și pământul începe să înghețe, cornul intră în repaus complet. Arbustul adult nu are nevoie de protecție specială la temperaturile normale pentru România; specia rezistă bine la ger, inclusiv în zonele mai înalte.
La puieții tineri, în primii doi ani, poți înfășura baza tulpinii cu un material de protecție respirabil (pâslă horticolă, pânză de sac) dacă stai într-o zonă cunoscută pentru geruri sub -20 de grade și vânturi puternice. Nu folosi folie de plastic lipită de scoarță, reține umezeala și poate dăuna mai mult decât ajută.
Iarna nu stropești, nu uzi și nu sapi adânc în jurul tulpinii. Doar verifici din când în când ca zăpada să nu rupă ramurile mai firave. Dacă s-a depus strat foarte mare, îl scuturi ușor cu o coadă de mătura, fără să lovești lemnul.
Un lucru util de făcut într-o zi mai blândă de ianuarie este să te uiți la scoarță. Dacă observi crăpături serioase, răni mari sau zone atacate de dăunători, notezi ca să revii la primăvară cu o tăiere curată sau cu un tratament recomandat la fitofarmacie.
Întrebări frecvente
Când se plantează mai bine cornul, toamna sau primăvara?
În multe grădini merge mai bine plantarea de toamnă, în octombrie-noiembrie, pentru că arbustul apucă să formeze rădăcini fine până la primăvară. Dacă ai ratat perioada, poți planta și în martie, dar ai mai multă grijă la udare.
La ce distanță se plantează Cornus mas față de alți pomi?
De regulă se lasă 3-4 metri între corn și ceilalți pomi sau între doi corn. Așa are loc să-și deschidă coroana și primește suficientă lumină, fără să se înghesuie cu vecinii pe apă și hrană.
Sunt comestibile toate fructele de corn din grădină?
Fructele de la Cornus mas, cel folosit ca arbust fructifer, sunt comestibile și se folosesc la siropuri, dulcețuri sau țuică. Există însă și specii decorative de Cornus, cu fructe necomestibile, de aceea verifică exact ce soi cumperi.
Cornul e genul de arbust pe care, odată ce l-ai plantat corect și l-ai ajutat în primii ani, ajungi să-l uiți până când îți amintește singur, cu fructele roșii prinse în ramuri. Dacă ai loc pentru el, merită să îi faci un colț doar al lui în grădină.
Recomandările de mai sus au caracter general și sunt gândite pentru climatul din România. Fiecare grădină are particularitățile ei, iar pentru probleme de sănătate ale plantelor sau tratamente specifice este bine să ceri sfatul unui horticultor sau al unui specialist de la fitofarmacie.
