Prima ninsoare a venit, centrala e plină, dar focul abia pâlpâie și geamul ușii se înnegrește după o oră. În multe cazuri, vinovatul nu e cazanul, ci lemnul. Vedem ce înseamnă, de fapt, lemne uscate sau umede pentru ardere, consum și viața centralei pe lemne.

Primăvara, când alegi din timp dacă vrei foc bun sau cazan înecat

Discuția despre lemne începe, de fapt, prin martie-aprilie, nu în octombrie când toată lumea sună la același depozit. Atunci se pune întrebarea dacă iei lemn verde, mai ieftin, sau cauți lemn deja uscat, ceva mai scump, dar gata de ars în sezonul următor.

Diferența între lemne uscate sau umede e mai mult decât o discuție de preț. Lemnul proaspăt tăiat are multă apă în el, chiar și peste jumătate din greutate. Când îl bagi în centrală, o bună parte din energie se duce în abur, nu în încălzirea apei din instalație.

La nivel de buzunar, lemnul verde pare tentant: în general e cu câteva sute de lei mai ieftin pe metru ster față de lemnul uscat, în funcție de zonă și de esență. Dar, cum ne scriu des cititorii, după o iarnă cu consum dublu și coș plin de gudron, economisirea de primăvară nu mai pare afacere.

Dacă ai curte sau măcar un colț de parcare la bloc, primăvara e moment bun să aduci lemnul acasă, să îl tai și să îl crăpi. Pentru esențe tari, ca fagul sau stejarul, ca să ajungă cu adevărat uscate pentru centrală ai nevoie de una-două veri bune de stat la aer, nu de o lună în magazie.

Vara, când se hotărăște dacă fumul iese curat sau se lipește pe coș

În iunie-august, când lemnele stau la soare și vânt, se face de fapt toată treaba. Dacă atunci le lași aruncate în grămadă, direct pe pământ, cu folie peste ele, se comportă mai mult ca într-o seră: se mucegăiesc, nu se usucă.

Pentru centrala pe lemne contează enorm ca aerul să poată circula printre bucăți. De aceea, mulți gospodari ridică lemnul pe europaleți sau pe șipci, îl înșiră în rânduri și acoperă doar partea de sus cu un acoperiș subțire sau cu prelată prinsă lejer.

Cum recunoști lemnul suficient de uscat pentru centrală

Nu toată lumea are aparat de măsurat umiditatea. În practică, până prin august-septembrie poți să te uiți la câteva semne simple:

  • lemnul e mai ușor decât părea la tăiere și sună clar când bați două bucăți una de alta
  • are crăpături fine la capete și fibrele nu mai par „umflate”
  • coaja, acolo unde a rămas, se desprinde ușor
  • nu miroase a verde sau a mucegai, ci a lemn uscat
  • când aprinzi o bucată mică afară, pornește repede, fără să sfârâie

Ideal, lemnul pentru centrală are o umiditate undeva pe la 15-20%. Cu cât e mai aproape de lemn proaspăt tăiat, cu atât mai greu pornește focul, se formează gudron pe pereții focarului și în coș, iar randamentul centralei scade simțitor.

Nu încerca să „recuperezi” vara pierdută băgând lemne în beci sau cameră de locuit ca să se usuce. Acolo doar mucegăiesc, îți aduc insecte în casă și cedează umiditatea în încăperi, fără să ajungă cu adevărat potrivite pentru foc.

Toamna și primele probe la centrală: semne că arzi lemn prea umed

În septembrie-octombrie, când dai primele probe la centrală, se vede imediat dacă munca de peste vară a fost făcută bine sau nu. Mulți își dau seama abia atunci ce înseamnă în practică diferența între lemne uscate sau umede.

Dacă focul pornește greu, ai mult fum albăstrui la horn și ușa focarului se înnegrește după una-două focuri, aproape sigur lemnul e prea umed. La fel și dacă pe pereții camerei de ardere apare un strat lipicios, maroniu-negricios, care miroase greu.

La centralele cu gazeificare sau cu ventilator, lemnul ud înseamnă că ventilatorul merge mai des, centrala nu atinge temperatura setată și pornește-oprește des. Asta obosește echipamentele, îți crește consumul și îți poate scurta durata de viață a cazanului.

Mai e un semn pe care mulți îl ignoră: condensul care curge pe la îmbinările de la coș sau pe țevile de fum. Lichidul acela nu e doar apă, ci un amestec de apă cu compuși acizi rezultați din arderea incompletă. În timp, atacă metalul cazanului și al coșului, ducând la coroziune.

Când vezi astfel de simptome, nu încerca să „bibilești” singur la tiraj sau să deschizi ușițe suspecte la coșul de fum. Curățarea depunerilor groase de gudron și verificarea traseului de fum se fac de un coșar autorizat, nu cu sârma legată de un bolovan.

Un truc de avarie, dacă ai deja lemn umed pentru iarna asta, este să îl amesteci cu lemn mai vechi sau cu brichete uscate, în focuri mai mici, și să pornești încălzirea din timp, la temperaturi ceva mai joase, ca să nu forțezi centrala.

Iarna, când vezi în portofel și în cenușar ce ai ars de fapt

Abia în ianuarie-februarie se simte pe bune diferența. Cu lemn bine uscat, bagi două-trei focuri pe zi și casa stă la 22-23 de grade. Cu lemn ud, stai mai mult la camera centralei decât în living, tot mai adaugi pe foc și tot rece ți se pare.

Mulți constată cu surprindere că au consumat aproape dublu ca volum față de iarna trecută, dar căldura nu a fost aceeași. Explicația e simplă: o bună parte din energie a încălzit apa din lemn, nu caloriferele. Și toate astea în timp ce crește și riscul de incendiu de coș din cauza gudronului acumulat.

Dacă simți miros de fum în cameră, observi fum ieșind pe la îmbinările coșului sau centrala se oprește des în eroare, nu amâna verificarea. Cheamă un serviciu autorizat pentru centrală și un coșar să curețe și să evalueze coșul. Depunerile groase se pot aprinde brusc, iar un incendiu de coș nu seamănă deloc cu o „flacără mai mare”.

Dincolo de riscuri, iarna e momentul când îți faci și calculele pentru la anul. De multe, dacă pui pe hârtie, vezi că lemnul cumpărat mai ieftin, dar umed, a ajuns să te coste mai mult decât dacă luai din primăvară o cantitate mai mică, dar corect uscată, pentru care centrala lucrează mai ușor.

Un obicei bun este ca, pe la sfârșit de ianuarie, să notezi cât lemn ți-a mai rămas și cum s-a comportat centrala. Atunci hotărăști dacă la primăvară cauți alt furnizor, alte esențe sau pur și simplu aduci lemnul mai devreme în curte, să aibă timp să se usuce cum trebuie.

Întrebări frecvente

Se strică centrala dacă ard mereu lemne umede?

În timp, da, o poate afecta serios. Arderea cu lemn umed înseamnă temperaturi mai joase ale gazelor, mult condens acid, depuneri de gudron și funcționare în regim „înecat”. Toate astea grăbesc coroziunea și defectarea componentelor.

Cât timp trebuie să stea lemnul la uscat înainte să îl bag în centrală?

Depinde de esență și de cum e depozitat. În general, lemnul de fag sau stejar are nevoie de cel puțin două veri bine aerisite, iar esențele mai moi de minimum o vară. Depozitarea la adăpost, pe suport, cu circulație bună a aerului, face toată diferența.

Pot usca lemnele ude în camera centralei sau în casă?

Nu e o idee bună. Lemnul se usucă greu și neuniform, crește umiditatea în încăperi și poate apărea mucegai. În plus, aduci praf și insecte în casă. Mai bine le lași afară, la aer și sub acoperiș, și folosești în foc doar ce e deja uscat.

Când vezi iarna cum arde focul, îți dai seama dacă ai muncit cu cap din martie sau doar ai mutat lemnul de colo-colo. Lemnul bun e ca o rezervă de liniște: îl pregătești la timp, îl uiți frumos stivuit și te bucuri de el când afară sunt -10 grade și centrala toarce fără mofturi.

Acest articol are rol informativ. Pentru montaj, verificări și reparații la centrale pe lemne și coșuri de fum, apelează la un instalator sau un coșar autorizat, care poate evalua situația la fața locului.