Te-ai trezit în iunie că roșiile arată bine, dar nu ai o legătură de mărar (Anethum graveolens) proaspăt prin grădină sau pe balcon. Dacă ratezi pornirea la timp, toată vara depinzi de piață. Hai să vezi, pe luni, când îl semeni, cum îl îngrijești și cum îl ai la îndemână aproape tot anul.

De prin martie: când și cum pornești cu mărarul

Primul moment bun să te gândești la mărar este cam din a doua parte a lui martie, când pământul nu mai e înghețat și poți intra în grădină fără să te afunzi în noroi. În zonele mai reci, mulți încep prin aprilie, imediat ce se poate lucra solul.

Lui îi place soarele sau semiumbra ușoară și un pământ afânat, care nu băltește. Dacă ai un colț unde s-a pus mereu gunoi de grajd și acum e pământul negru și ușor, acolo se simte foarte bine. Evită locurile unde apa stă după ploaie mai mult de o zi.

În grădină, înainte de semănat, treci cu sapa sau cu o furcă și sfărâmi bulgării mari. Apoi, cu o greblă, nivelezi ușor. Nu trebuie să fie teren de golf, dar nici brazde ca la cartofi. Dacă e foarte uscat solul, stropește-l cu o seară înainte.

În practică, pentru un rând de 2-3 metri, îți ajung câteva linguri de sămânță. Trasezi rigole superficiale, cam de o jumătate de deget, la 15-20 cm una de alta. Nu îngropa semințele prea adânc, că altfel răsar greu sau deloc. Le acoperi doar cu un praf de pământ și tasezi ușor cu palma sau cu spatele greblei.

Dacă ești la bloc sau ai doar o terasă, poți porni liniștit și în ghivece ori lădițe. Ai nevoie de un vas de cel puțin 15 cm adâncime, cu găuri de scurgere, și un substrat de legume sau un amestec de pământ de grădină cernut cu puțin nisip. Semeni la fel, la suprafață, în strat subțire.

Ce merită să ai pregătit din timp, ca să nu alergi prin magazin chiar în ziua cu semănatul:

  • sămânță proaspătă, de la același an sau cel mult de anul trecut
  • o greblă mică sau un cultivator de mână, pentru afânat
  • o stropitoare cu sită fină, ca să nu disloce semințele
  • lădițe sau ghivece adânci, dacă semeni pe balcon
  • etichetă sau marker, să nu uiți ce ai semănat și unde

După semănat, uzi blând, la câteva zile, astfel încât solul să fie mereu ușor umed la suprafață. Dacă vine un val de frig, poți arunca peste rânduri o folie agricolă subțire sau chiar ziare seara, strânse dimineața.

De prin mai până în iunie: îngrijirea de zi cu zi, când plantele cresc repede

Cam la 10-14 zile după ce ai semănat, apar primele fire subțiri, ca niște ace. Dacă perioada a fost rece, pot răsări și după trei săptămâni, deci nu te grăbi să întorci totul pe dos. Din momentul în care a răsărit, grijile zilnice contează mai mult decât semănatul.

În mai, când începe să se încălzească serios, problema principală devine apa. Rădăcina lui nu este foarte adâncă, așa că suferă repede dacă uiți de el. Nu lăsa pământul să se usuce complet între două udări, mai ales în ghivece, unde volumul de substrat e mic.

În grădină, o udare mai serioasă la 2-3 zile, seara sau dimineața, e de obicei suficientă în mai. În iunie, când vin zilele de 30 de grade, verifică solul zilnic cu degetul la 2-3 cm adâncime. Dacă e praf, e momentul să pui furtunul sau stropitoarea la treabă.

Alt pas pe care lumea îl sare este răritul. Semințele sunt mici și de obicei se înghesuie. Când firele ajung la 5-7 cm, intri printre ele și lași cam un deget între plante, ciupind sau tăind surplusul. Nu e pierdere, frunzulițele tinere sunt bune în salată sau la o ciorbă.

În ghivece, procedura e la fel, doar că ești și mai atent cu apa. Punerea ghivecelor într-un loc cu lumină bună, dar fără soare arzător la prânz, ajută să nu se usuce într-o singură după-amiază. Pe balcon, pervazurile orientate spre est sau vest sunt de obicei cele mai prietenoase.

Dacă vezi că frunzele încep să se îngălbenească de la bază și plantele rămân pipernicite, deși au apă, poți da, o dată la 2-3 săptămâni, un îngrășământ ușor, special pentru legume, respectând doza de pe etichetă. Nu exagera, altfel rizcul de cădere sau boli fungice crește.

Mijlocul verii: recoltarea zilnică și lăsatul la sămânță

De pe la început de iunie în zonele mai calde și spre sfârșitul lunii în cele reci, deja poți începe să tai din el. Cea mai aromată frunză este la plantele tinere, de 15-20 cm înălțime. Tai cu foarfeca sau cu un cuțit curat, lăsând totuși câțiva centimetri de tulpină.

Un lucru pe care îl vedem des la cititori: rup din toate plantele, câte puțin, „ca să nu stric vreuna”. De fapt, e mai bine să recoltezi pe rând de pe câteva tufe, până le termini, și să lași altele să crească liniștite. Nu rupe din toate plantele la întâmplare, că obții numai firicele obosite.

Când ai surplus, nu îl lași să se ofilească în bucătărie. Ai mai multe variante de păstrare, fiecare cu avantajele ei, pe care le poți combina după cum gătești în casă:

  • la frigider, în cutie închisă sau punguță, bine uscat după spălare, pentru 3-4 zile
  • la congelator, tocat mărunt, în punguțe plate sau în tăvițe de gheață cu puțină apă
  • uscat, legat în buchețele mici, atârnat cu capul în jos, apoi păstrat într-un borcan închis
  • amestecat cu sare grunjoasă, într-un borcan la rece, folosit cu grijă la mâncare

Dacă vrei să ai și semință pentru anul viitor, lași intenționat câteva plante să ajungă la înflorire. Umbrelele galbene apar de obicei prin iulie. Nu le tai, ci le lași până când semințele se colorează în maro, apoi le culegi într-o pungă de hârtie și le usuci câteva zile la aer.

La mijloc de vară, poți face și un alt semănat, mai ales în locul de unde ai scos un rând de salată sau ridichi. Solul este cald, răsare repede, dar ai grijă cu apa. Un strat subțire de mulci (iarbă cosită ușor zvântată) între rânduri ajută să țină umezeala.

Sfârșit de vară și toamna: culturi succesive și pregătirea pentru iarnă

Prin august și chiar început de septembrie, dacă ai un colț liber și toamnele în zona ta sunt blânde, mai poți semăna o tură. Nu vei avea o pădure, dar obții destulă verdeață pentru supe și murături de toamnă.

În sol liber, alegi din nou un loc luminos. Dacă e foarte cald la semănat, udă bine înainte, în primele zile, poți acoperi rigolele cu o bucată de pânză albă sau agril, ca să nu bată soarele direct. Apoi, când plantele au 3-4 cm, descoperi și continui cu îngrijirea obișnuită.

În solarii sau tunele joase acoperite cu folie, sezonul se prelungește și mai ușor. Acolo, un semănat de sfârșit de august poate să îți dea frunză până la primele înghețuri serioase. După aceea, plantele tinere mai rezistă o vreme, dar aroma scade și frunza se rărește.

Spre octombrie, când deja nu mai are sens să pornești culturi noi, strângi semințele uscate, etichetezi plicurile sau borcanele și le pui într-un loc răcoros și uscat. Nu le ține în bucătăria umedă sau deasupra aragazului, își pierd repede puterea de germinare.

Iarna și ghivecele din casă: ce poți aștepta de la un mărar crescut la interior

Recunosc, am încercat și noi să ținem tot anul ghivece cu verdeață pe pervazul din bucătărie. Din toate, el este printre cei mai pretențioși la lumină iarna. Ziua scurtă și geamurile duble îl fac adesea să se alungească, cu frunze rare.

Dacă vrei totuși să ai câteva fire proaspete la iarnă, seamănă în noiembrie sau decembrie în lădițe puse la geam sudic sau sud-vestic. Ai nevoie de minim 5-6 ore de lumină directă sau de un corp de iluminat special pentru plante, aprins 10-12 ore pe zi.

Temperatura ideală e undeva la 15-18 grade. Într-o bucătărie unde cuptorul merge des și sunt 24-25 de grade, se ofilește mai repede și e mai sensibil la dăunători. Udă moderat, niciodată cu apă rece direct de la robinet, ci lăsată măcar o oră în vas, la temperatura camerei.

La iarnă nu te aștepta la aceeași tufă stufoasă ca în grădină. Gândește-l ca pe un mic ajutor pentru o ciorbă sau o salată, nu ca pe singura sursă de verdeață. Grosul proviziilor pentru sezonul rece îl faci, de fapt, în iulie-august, prin congelare sau uscare.

Întrebări frecvente

În cât timp răsare mărarul după ce îl semăn?

În general, între 7 și 14 zile, dacă solul este umed și vremea e blândă. Pe timp rece, poate dura până la 3 săptămâni. Dacă după o lună nu se vede nimic, probabil semințele au fost prea adânc puse sau neviabile.

De ce îngălbenește mărarul în grădină sau în ghiveci?

Cel mai des, de la lipsă de apă sau de la un exces brusc de apă după o perioadă uscată. Poate fi și din cauza solului sărac sau a înghesuielii. Rărește plantele, udă regulat, la nevoie, dă un îngrășământ ușor pentru legume.

Pot semăna mărar lângă alte legume?

Da, merge bine printre rândurile de salată, ceapă, morcov sau cartof, fără să le încurce. Evită doar să îl pui foarte des lângă fenicul sau anason, pentru că sunt înrudite și atrag cam aceiași dăunători și boli.

Un colț mic cu verdeață, fie că e între straturile de legume sau pe pervaz, îți schimbă felul în care gătești toată vara. Iar dacă te obișnuiești să-l semeni în valuri și să-l recoltezi cu cap, o legătură cumpărată în grabă de la piață o să fie excepția, nu regula.

Recomandările de mai sus au caracter general și se bazează pe experiența de grădinărit în condițiile obișnuite din România. Fiecare grădină și fiecare plantă reacționează diferit, iar pentru probleme persistente sau tratamente, cere sfatul unui horticultor sau al unui specialist de la fitofarmacie.