Ai un colț de grădină unde nu prinde gazonul, un taluz care tot se surpă sau un spațiu sub pomi plin de buruieni? De multe, răspunsul este o plantă de acoperire a solului, cum este sunătoarea arbustivă. Vezi când o plantezi, cât de repede acoperă pământul și ce îngrijire are nevoie peste an.
Martie-aprilie: alegi locul și pregătești terenul pentru sunătoarea arbustivă
Prin martie, când solul s-a dezghețat, dar încă nu ai început marile plantări, e moment bun să te uiți realist la locul unde vrei să pui sunătoare arbustivă (Hypericum calycinum). Nu te grăbi direct la pepinieră, întâi vezi ce îi poți oferi.
Planta merge foarte bine la soare sau semiumbră. În plin soare înflorește mai bogat; în semiumbră face un covor verde frumos, cu flori ceva mai puține. În umbră deasă, sub brazi de exemplu, se chinuie și rămâne rară.
Solul nu trebuie să fie perfect, dar trebuie să se dreneze bine. Pe argilă grea, unde băltește apa după ploi, rădăcinile pot putrezi. În practică, dacă după o ploaie de primăvară încă ai băltoace după 24 de ore, merită să afânezi solul pe o palmă bună adâncime și să amesteci puțin compost sau pământ de grădină mai ușor.
Sunătoarea arbustivă e joasă, cam 30-40 cm, dar se întinde repede cu lăstari de la bază. Asta e marele ei atu, dar poate fi și problemă dacă o pui lipită de tufe sensibile sau în straturi cu perene mai delicate. Lasă o zonă-tampon de 20-30 cm față de alte plante pe care nu vrei să le înghită în câțiva ani.
Dacă vrei să o ții lângă alei sau borduri, gândește de pe acum o limită clară: un borduraj îngropat puțin, o alee cu margine de beton, la limită, o tăiere periodică cu sapa. Dacă o lași liberă, în 3-4 ani ajunge exact unde nu te aștepți.
În perioada asta merită să verifici și bugetul. De regulă, un ghiveci mic costă în jur de 8-15 lei, în funcție de mărime și de magazin. Pentru un metru pătrat acoperit frumos ai nevoie, orientativ, de 3-5 plante, deci poți estima rapid cât te duce toată suprafața.
Sfârșit de aprilie-iunie: plantarea propriu-zisă și ce faci până înflorește
Când se încălzește bine solul, de la sfârșit de aprilie până pe la mijloc de mai, poți trece la treabă. Dacă plantezi prea devreme, în pământ rece și ud, tufele stagnează mult și riști să piardă rădăcini.
Ai nevoie de:
- puieți de sunătoare în ghiveci
- o lopată sau cazma și o sapă
- compost sau pământ de grădină de calitate
- mulci (scoarță, frunze tocate sau paie mărunțite)
Plantarea, pe scurt, merge cam așa:
- Desțelenești zona, scoți buruienile cu rădăcini cu tot și afânezi solul pe 20-25 cm.
- Amesteci în stratul de sus un pic de compost, ca să ajuți plantele în primul an.
- Faci gropi ceva mai mari decât ghivecele, la 30-40 cm distanță între plante.
- Rupi ușor rădăcinile dacă sunt foarte încolăcite, așezi planta și o acoperi până la același nivel ca în ghiveci.
- Tasezi ușor cu mâna sau cu talpa și uzi foarte bine, până se îmbibă solul în profunzime.
La final, pune un strat subțire de mulci, cam 3 cm, ca să ții umiditatea și să încetinești buruienile. Nu îngropa tulpinile, lasă baza plantei liberă, altfel în veri foarte ploioase poate mucegăi.
În primul sezon, ajut-o mai mult. Uzi la 3-4 zile în perioadele fără ploi, mai ales dacă ai sol nisipos. Nu inunda, dar udă serios, nu doar stropeală la suprafață. Îngrășăminte puternice nu sunt necesare; un sol bun și un pic de compost fac treaba. Prea mult îngrășământ azotat duce la frunze multe și flori puține.
Flori vei vedea, de obicei, din iunie-iulie. Primul an e mai modest, adevăratul spectacol de flori galbene mari vine din al doilea sezon, când plantele s-au întins deja serios.
Iulie-septembrie: tundere, apă, controlul extinderii și înmulțirea
În mijlocul verii, când alte plante deja suferă, îți dai seama de ce atâția grădinari laudă plantele de acoperire a solului. Sunătoarea arbustivă e rezistentă la secetă după ce s-a prins bine. La plantele mature, de 2-3 ani, pe sol obișnuit, te poți limita la o udare adâncă la 7-10 zile în veri foarte uscate.
Până când tufele se unesc, buruienile vor încerca să revină. În primele două veri, merită să treci o dată la două săptămâni cu mâna sau cu sapa printre plante. După ce covorul s-a închis, munca asta scade mult.
Dacă vezi că lăstarii sar peste borduri sau intră în alte straturi, taie-i fără milă. Poți folosi o foarfecă de gard viu sau pur și simplu sapa, retezând marginile. Plantei nu îi strici cu nimic; dimpotrivă, o tundere ușoară, după primul val de înflorire, stimulează lăstari noi și un aspect mai compact.
Vara și începutul toamnei sunt și momentele bune pentru înmulțire. Două variante practice:
Poți face butași semilemnoși în iulie-august, tăind vârfuri de lăstari de 8-10 cm, pe care le înfigi într-un amestec de pământ și nisip, la umbră ușoară. Eventual folosești un stimulator de înrădăcinare, respectând indicațiile de pe etichetă., mai simplu, în septembrie separi cu cazmaua bucăți cu rădăcini de pe marginea tufei și le muți unde ai goluri.
Aici apar de obicei și micile regrete ale proprietarilor: nu și-au imaginat cât de repede se întinde. Dacă vrei să o ții în frâu pe termen lung, e bine ca o dată pe an, de regulă prin august-septembrie, să treci cu cazmaua pe margini și să scoți porțiunile care sar de zona gândită inițial.
Un detaliu important: planta este ornamentală, nu se folosește pentru ceai. Deși poartă același nume cu sunătoarea medicinală, vorbim de altă specie, cultivată pentru covor decorativ, nu pentru consum. Pentru copii și animale de companie, nu e considerată foarte toxică la simplul contact, dar nu e bine să fie ronțăită regulat. Dacă ai animale care pasc tot ce prind, ține sub observație zona sau alege altă plantă.
Octombrie-februarie: completări, tăieri mai serioase și cum trece iarna
Prin octombrie, când temperaturile scad, dar pământul e încă lucrabil, poți completa golurile cu plante noi sau cu bucăți despărțite din tufe deja formate. În multe zone ale țării, toamna e chiar un moment foarte bun de plantare: sol cald, ploi mai dese, stres mai mic pentru rădăcini.
Poți împrăștia și un nou strat subțire de compost, pe care să îl întinzi ușor printre plante. Nu e obligatoriu, dar ajută solul pe termen lung. Nu exagera cu fertilizările toamna, altfel stimulezi creșteri noi care intră verzi în iarnă și pot fi afectate de ger.
La plantele tinere, plantate în același an, un strat de mulci de 5-7 cm de frunze sau scoarță ajută mult în iernile cu puțină zăpadă. La tufele vechi, bine înrădăcinate, de obicei rezistența la îngheț este suficientă pentru clima de la noi.
Iarna, mai ales la frig puternic și vânt, frunzele se pot înnegri sau usca. Nu te speria, de cele mai multe, în aprilie, plantele pornesc din nou de la bază. Dacă la sfârșit de martie vezi multe ramuri negre și inestetice, le poți tăia jos, la 5-10 cm de sol. Planta are rădăcini viguroase și rebrotează.
În ghiveci, lucrurile sunt puțin diferite. Rădăcinile sunt mai expuse la ger, deci ghiveciul trebuie protejat: pus lângă un zid, ridicat de pe solul rece și eventual învelit cu material textil sau folie cu bule. Iarna foarte grele, un garaj neîncălzit sau un hol luminos, dar rece, sunt adăposturi mai sigure.
Lucrări pentru care ai nevoie de specialist apar rar la această plantă. Dacă vorbim de taluzuri instabile, aproape de drum sau de fundația casei, merită consultat un horticultor sau peisagist, ca să îți combine plantele de acoperire cu soluții serioase de susținere a solului. Pentru o curte obișnuită, te descurci liniștit singur, cu răbdare și unelte de bază.
Întrebări frecvente
Se poate ține sunătoarea arbustivă și în ghiveci?
Da, dar alege un ghiveci larg, minimum 30-40 cm diametru, cu drenaj bun. În ghiveci va fi mai puțin viguroasă decât în grădină și are nevoie de udări ceva mai dese vara și de protecție mai bună iarna.
Cât de repede acoperă pământul?
În general, în al doilea an deja vezi un covor destul de bine închis, dacă ai plantat la 30-40 cm distanță. Pe sol bun și cu udări regulate în primul sezon, în 2-3 veri poate acoperi complet o zonă de câțiva metri pătrați.
Este invazivă sau sufocă alte plante?
Nu este invazivă în sens legal, dar se întinde viguros acolo unde îi place. Poate sufoca flori mici și plante mai delicate dacă o lași liberă. Ține-o în zone clare și taie regulat marginile care intră în alte straturi.
După ce treci o dată prin tot anul cu ea, îți dai seama că marea calitate a acestei plante este că, la un moment dat, uiți de ea. Își vede de treabă, acoperă locuri unde altceva nu merge și îți lasă timp pentru restul grădinii, ceea ce, la multe case, valorează mai mult decât orice floare rară.
Recomandările de mai sus au caracter general și se bazează pe condițiile obișnuite de grădină în România. Fiecare plantă poate reacționa diferit în funcție de sol, microclimat și întreținere; pentru probleme persistente sau combinații de plante, cere sfatul unui horticultor sau al unui inginer agronom.
